Links Sitemap Business Linker Sitemap

Rezidentialul, la radiografie!

Daca în ultimul timp, piata imobiliara a fost inundata de opinii, confuzie, indecizie, optimism sau pesimism, organizatorii Project Expo au decis sa puna punctul pe "i" si sa faca o radiografie concreta a segmentului rezidential, în cifre si procente. Studiile realizate în cadrul editiilor din 2011 au aratat ca din ce în ce mai multi cumparatori aleg ca variante de achizitie a unei locuinte finantari alternative, cum ar fi buy-back-ul sau ratele de la dezvoltator.
Buy-back-ul imobiliar reprezinta sistemul prin care potentialii clienti pot achita avansul pentru un apartament nou prin intermediul vechii locuinte, în care vor locui pâna la finalizarea noului apartament fara sa plateasca chirie. O operatiune de acest tip dureaza în medie trei luni. Pentru diferenta necesara schimbului, beneficiarul principal poate opta si pentru un credit (din orice gama).

Acest credit poate fi usor obtinut, data fiind ponderea redusa a acestuia în pretul convenit de vânzare–cumparare (cea mai mare parte fiind deja achitata cu banii proveniti din vânzarea apartamentului vechi). Au fost cazuri în care, diferenta fiind foarte mica, dezvoltatorul a acceptat plata ei în rate, pe o perioada de sase luni, ori un an sau doi. În momentul de fata exista în sudul Capitalei sute de locuinte care se preteaza vânzarii prin acest sistem.

Daca în cazul sistemului buy-back lucrurile sunt clare, iar dezvoltatorii devin din ce în ce mai deschisi, nu acelasi lucru se poate spune despre ce-a de-a doua varianta, în conditiile în care foarte putini dintre acestia accepta acest tip de plata. si totusi, 20% din cei care cauta o locuinta, dar care nu se califica pentru programul Prima Casa, se intereseaza de ratele la dezvoltator care încep sa capete teren în fata creditelor bancare.

Raportul calitate/pret este cel mai important criteriu pentru trei sferturi din români, si doar pentru 24% din cei care îsi cauta o locuinta zona primeaza.

“Cele mai cautate apartamente ramân cele cu o suprafata de aproximativ 60 de metri patrati, respectiv de 58% din cei care îsi cumpara o locuinta. Doar 9% se orienteaza catre case mai mici de 30 metri patrati,  iar alti 17% doresc locuinte cu suprafete cuprinse între 60 si 90 de metri patrati. Alti aproximativ 9% si-ar dori sa se mute într-o locuinta cu suprafata cuprinsa între 90 si 100 mp, si doar 7% se gândesc la apartamente grandioase de peste 100 mp”, a spus Adina Patilea, brand manager Project Expo. În ceea ce priveste zona, aceasta variaza în functie de arealul în care potentialul cumparator a locuit pâna în prezent sau în functie de localitatea din care acesta provine. 

La Kittilla se afla cea mai mare exploatare de aur din Uniunea Europeana, în urma unei investitii a companiei canadiene Agnico-Eagle. Katariina Kinnunen, director de dezvoltare economica al Consiliului Local din Kittilla, a declarat ca veniturile totale ale minei de aur din acest an se ridica la aproximativ 200 de milioane de euro, în timp ce veniturile tuturor celorlalte firme din regiune se ridica la 300 de milioane de euro. Din 2014, productia minei din Kittilla urmeaza sa se dubleze, ceea ce înseamna ca veniturile gene?rate de o singura firma vor fi mai mari decât cele ale tuturor celorlalte. Aceasta cifra de afaceri generata de o singura firma are un impact major în comunitate, mai ales ca este vorba despre o regiune cu aproximativ 6.200 de locuitori, situata dincolo de Cercul Polar. “Cifra de afaceri anuala se reflecta în taxele colectate, în special TVA, taxe pe venit si pe proprietati. Activitatea miniera din Kittilla a generat o cerere mai mare de produse si servicii si a creat locuri de munca în metalurgie, inginerie, constructii, hoteluri, sanatate si în industria alimentara”, a afirmat Katariina Kinnunen. Aceasta a mai explicat ca industria miniera este un furnizor de locuri de munca sigure, pentru ca acestea nu pot fi transferate în alte state, datorita specificului. 

“În anii 90, rata somajului în Kittilla era de 30%, iar în prezent, ca urmare a proiectului minier, a scazut sub 10%. Numai statiunea de schi Levi, aflata lânga Kittilla, genereaza în prezent venituri de 200 de milioane de euro anual. Insistati pe lânga politicieni, pentru ca este nevoie de proiect, iar comunitatea locala are un cuvânt de spus”, le-a spus membrilor Grupului de Sustinere Seppo Maula, fost primar al localitatii Kittilla si actual consultant în domeniul industriei miniere.

Dezvoltarea industriala generata de activitatea miniera a permis dezvoltarea infrastructurii turistice. Levi este cea mai mare statiune de schi din nordul Europei, cu peste 600.000 de vizitatori anual, care beneficiaza de serviciile aeroportului din Kittilla. Industria a atras si cresterea turismului de afaceri, ceea ce înseamna ca agentiile turistice au o activitate constanta în tot timpul anului, nu numai în perioada vacantelor.

Cititi varianta integrala a acestui articol in editia tiparita a revistei Business Arena.
 
COMENTARII:
Fii tu primul care comenteaza