Links Sitemap Business Linker Sitemap

Promovarea incluziunii financiare, între deziderat și constrângeri

502 afisari
Există numeroase dezbateri la nivel național și internațional privind nivelul incluziunii financiare, perspectiva digitalizării și a viitorului utilizării numerarului și costurile aferente. Raportul Global Findex al Băncii Mondiale, care a analizat gradul de bancarizare în 140 de țări la nivel mondial, arată că doar 58% dintre adulții din România au un cont bancar, România situându-se astfel printre ţările cu cele mai reduse grade de bancarizare din Uniunea Europeană. Astfel, gradele de bancarizare în rândul țărilor din regiune sunt: Bulgaria (72%), Slovenia (98%), Serbia (71%), Polonia (87%) și Cehia (81%).
Procentul de 58% este comparabil cu al unor state africane: Zimbabwe - 55%, Uganda - 59%, Botswana - 51%.
În România, ponderea populației nebancarizate se află la 42% din total în comparație cu 5% media UE.  În mod evident, situația plăților în numerar pe zona de retail este corelată cu nivelul scăzut al incluziunii financiare, peste 90% din plăți fiind efectuate în numerar.

Societatea românească este preponderent orientată către cash însă nici la nivelul zonei euro situația nu este radical diferită. Rezultatele unei studiu realizat la nivelul Băncii Centrale Europene în anul 2016 în rândul țărilor din zona euro arată că numerarul a fost instrumentul de plată dominant.
Astfel, la nivelul anului 2016, aproximativ 79% din toate plățile la nivelul zonei euro au fost efectuate cu numerar, 19% cu carduri și 2% cu alte instrumente de plată. În ceea ce privește valoarea, cota de piață a principalelor instrumente de plată a fost de 54% pentru numerar, 39% pentru carduri și 7% pentru alte instrumente.

În ultimii ani, plățile on-line au devenit cele mai populare metode de plată din Europa, gradul de penetrare a acestora fiind de peste 50% în 16 țări (91% în Norvegia). Din păcate, România se află în partea de jos a clasamentului, cu un grad de penetrare de aproximativ 5%.
Statisticile europene arată că în România existau 536 ATM la 1 milion de locuitori, față de media europeană de 846,6 ATM/1 milion locuitori. Situația în plan local este mai favorabilă decât în Cehia, Grecia, Danemarca, Olanda, Malta, etc. dar în unele state, ponderea plăților on line este mai mare.

În România există 11.533 de POS la 1 milion de locuitori, la nivelul anului 2019. Numărul total de POS s-a triplat în ultimii 12 ani, ajungând la 219.132 POS.
Această vulnerabilitate ar putea fi adresată inclusiv prin digitalizare. Cunoaștem cu toții că implementarea pe scară largă a soluţiilor digitale conduce la creşterea satisfacţiei şi loialităţii consumatorilor, la extinderea bazei de clienţi şi la reducerea costurilor pentru consumatori.

Tehnologiile noi au puterea de a schimba paradigme și comportamente în doar câteva luni. Devenim tot mai digitali iar acest lucru este o provocare, dar și o oportunitate. Evoluția rapidă a tehnologiei transformă în mod structural și industria serviciilor financiar-bancare. Comportamentul consumatorilor este în continuă schimbare, modelele de business tradiționale sunt regândite, iar furnizorii de servicii financiar bancare își orientează tot mai mult atenția pe cerințele clienților.

Accelerarea bancarizării s-ar putea realiza prin introducerea distribuirii plăților guvernamentale în sistemul de plăți digitale. În România, 30% dintre bugetari sunt plătiți doar numerar, acesta fiind cel mai mare procent din regiune.

Incluziunea financiara depinde insa de o serie de factori dintre care voi mentiona: gradul de excluziune sociala si nivelul de educatie, inclusiv cea financiara.

În ciuda unor îmbunătățiri recente, gradul de sărăcie și inegalitatea între venituri rămân ridicate în România, iar diferențele regionale se adâncesc. În România, 1 din 3 români continuă să fie expus riscului de sărăcie. Trebuie menționat că persoanele vulnerabile beneficiază de facilități în utilizarea conturilor de plăți.

Astfel, procentul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială este de 35,7% din populația României, în comparație cu 22,5% în UE (2017), potrivit Eurostat. Un semnal de alarmă este dat de fenomenul emigrației. Emigrația a atins un nivel îngrijorător, ajungând la 15% din populația țării, respectiv 25% din populația activă.

Potrivit datelor Băncii Mondiale, în România, aproape 60% dintre persoanele nebancarizate fac parte din cele mai sărace 40% din gospodării.

În acest mod se explică și nivelul scăzut de intermediere financiară al populației relativ la PIB de 16,1%, atât comparativ cu zona euro (57,9 %), cât și cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est (Polonia – 35,6%, Ungaria – 18,4%, Bulgaria – 23%).

De altfel, între nivelul incluziunii financiare și gradul de educație financiară există o corelație directă. Potrivit studiilor, doar 1 din 5 adulți are o înțelegere a produselor financiare de bază, plasând România pe ultimul loc în Europa, cu o rată a educației financiare de 22%.

Nevoia de educaţie financiară la nivel național este considerabil mare, dat fiind că România se poziţionează pe locuri codaşe din punct de vedere al nivelului de educație financiară în UE, dar și la nivel mondial, fiind clasată pe locul 123 din 143 de ţări. Un lucru îmbucurător este că Strategia de dezvoltare a României include tactici de atenuare a deficitului în raport cu media europeană. Asociaţia Română a Băncilor are ca obiectiv strategic creșterea nivelului de educație financiară a cetățenilor, acesta fiind inclus și în Strategia Naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 aprobată de Guvern. Ne manifestăm întreaga disponibilitate de colaborare în vederea realizării acestui deziderat. Toate aceste demersuri au un scop comun, și anume, introducerea educației financiare ca materie obligatorie în școli.

Creșterea nivelului educației financiare, a digitalizării, a gradului de intermediere financiară și a incluziunii financiare sunt țintele spre care trebuie să aspirăm noi, toți responsabilii din industria financiară, în vederea creșterii bunăstării financiare.

 

S-ar putea să îți placă:


COMENTARII:
Fii tu primul care comenteaza