Mugur Isărescu: 'Un papagal, dacă învaţă două cuvinte, care sunt şi , şi el va deveni economist'.

Mugur Isărescu a anunţat că principalul risc sistemic identificat de Banca Naţională este cel legat de deteriorarea echilibrelor macroeconomice, pentru că deşi România a avut un ritm mediu anual de creştere de peste două ori mai mare decât UE, creşterea economiei româneşti a fost însă corelată cu o dinamică ridicată a importurilor.

Guvernatorul a precizat că raportul încearcă să sugereze şi cum am putea rezolva problema dezechilibrelor macroeconomice, principalul risc sistemic identificat de BNR. Raportul se referă la mărimea deficitului bugetar, mărimea deficitului de cont curent şi structura creşterii economice, bazată în mare parte pe consum acoperit din importuri.

Mugur Isărescu a menţionat că este nevoie de o reechilibrare. „Nu ne gândim neapărat să trecem spre surplus comercial extrem de rapid. Reechilibrarea sustenabilă a situaţiei extrene trebuie să conţină două componente esenţiale. Prima este de natură fiscală, pentru a reduce treptat deficitul bugetar în direcţia atingerii obiectivului pe termen mediu, celebrul MTO. A Doua constă în accelerarea reformei structrale, de natură să sporească înzestrarea cu factori de producţie, acei factori care cresc productivitatea şi facilitează competitivitatea produselor şi industriilor româneşti”.

Guvernatorul a făcut şi o glumă: "Un papagal, dacă învaţă două cuvinte, care sunt «cerere» şi «ofertă», şi el va deveni economist".

Mugur Isărescu a precizat că al doilea risc sistemic identificat de Banca Naţională este riscul legislativ, de instabilitate legislativă.

"Ordonanţa 114  adoptată fără consultarea prealabilă a BNR, fără negocieri cu industria bancară şi mai ales cu Banca Centrală Europeană, a reprezentat un risc sever la adresa stabilităţii financiare, prin afectarea mecanismului de transmitere a politici monetare şi prin impact asupra sistemului bancar”, a declarat guvernatorul.

Oficialul BNR a menţionat însă că riscul legislativ rezultă nu numai din faptul că OUG 114 „a putut să apară aşa cum a apărut, în ajun de Crăciun, dar şi din caracterul incert, impredictibil al altor schimbări legislative din ultima vreme, în absenţa studiului de impact, în toate cazurile, şi din lipsa consultării cu părţile interesate”