Adrian Vasilescu: Întreaga societate românească trebuie să înţeleagă că urgenţa întâi este să nu cadă băncile

“Acţiunea trebuie să aibă în vedere urgenţele. Publicul şi întreaga societate românească trebuie să înţeleagă că urgenţa întâi este să nu cadă băncile, să nu cadă vreo bancă, să nu cadă băncile în număr mai mare, că în crize se întâmplă astfel de catastrofe. Pentru că, dacă băncile cad, ceva mai rău nu se poate închipui, pentru că după băncile care cad se duce toată economia. Aşa că, după această urgenţă, vine solidaritatea. Solidaritatea, cuvânt de esenţă morală, în acest caz îmbracă haina pragmatismului. Pentru că nu se poate altfel. În relaţia bănci – clienţi trebuie să primeze pragmatismul, plecând de la o experienţă pe care o avem, experienţa crizei din 2008 – 2011”, a spus Adrian Vasilescu, la Digi 24.

Potrivit acestuia, citat de Agerpres, în acea perioadă în România nu a “căzut” nicio bancă, dar 30% dintre cei care aveau credite nu au putut să le ramburseze.
Vasilescu a atras atenţia că va trebui să intervină această solidaritate, iar “riscurile trebuie împărţite între bănci şi clienţi”. Dacă “nu va fi aşa, va fi rău”, a susţinut el.

De asemenea, reprezentantul BNR a precizat că, în acest moment, departamentele care se ocupă de politica monetară de la Banca Naţională, inclusiv cele de strategie, sunt implicate într-o analiză foarte serioasă ca să vadă care pot fi consecinţele. De pildă, cât ar putea o bancă să amâne plata ratelor – o lună, două – iar apoi ce efecte s-ar putea produce dacă asemenea amânări vin din partea unei bănci de importanţă strategică sau din partea unei bănci mai mici şi “nu produce efecte care se dispersează în întreaga economie”.

“Toate astea trebuie să fie ştiute pas cu pas. Asemenea măsură nu poate fi luată după ureche, pentru că ar fi grav”, a subliniat Adrian Vasilescu.

Acesta a explicat că deciziile se iau pe termen scurt, în funcţie de cum decurg evenimentele.
Întrebat despre cursul valutar, Adrian Vasilescu a menţionat că deprecierea are loc în context regional şi în cel al crizei.

“Dincolo de 11 indicatori economici care presează pe cursul de schimb, există unul deasupra tuturor: cererea şi oferta. În momentul de faţă, cursul acela la care ne uităm toţi depinde de cât de mare este cererea şi cât de mare poate fi oferta care să acopere această cerere”, a subliniat acesta.