În privința investițiilor, autoritățile consideră că situația din 2014 a fost conjuncturală și se estimează că, în perioada 2015 — 2018, se vor înregistra creșteri care pot fi susținute de intrări mai substanțiale de fonduri europene.

"Astfel, creșterile se vor accelera anual de la 4,5% în 2015 la 6,8% în 2018", se menționează în document.
Potrivit programului, exportul net își va diminua contribuția la creșterea reală a PIB, comparativ cu 2014, având o contribuție negativă pe tot intervalul 2015 — 2018, respectiv de 0,2 procente în 2015, atingând în 2018 nivelul de 0,4 procente din cauza unor creșteri ale importurilor de bunuri și servicii superioare celor ale exporturilor, importuri generate de investițiile în creștere.

Totodată, Guvernul României își păstrează angajamentul din Programul anterior de Convergență privind adoptarea monedei euro de la data de 1 ianuarie 2019.
"Din punct de vedere al convergenței reale, evaluată prin decalajele față de media europeană a Produsului Intern Brut pe locuitor exprimat prin puterea de cumpărare standard (PCS), România a progresat semnificativ în ultimii doi ani, situându-se în prezent la circa 55% față de media UE-28, comparativ cu 54,5% în 2013 și 52,8% în 2012", se arată în documentul menționat.

Potrivit programului, procesul de convergență reală a economiei românești a continuat și în anii de criză, ritmul PIB-ului pe locuitor fiind pe întreaga perioadă 2009 — 2013 cu peste 2 puncte procentuale peste cel de pe ansamblul Uniunii Europene.
"Experiența noilor state membre care au aderat la moneda euro evidențiază că un astfel de obiectiv este realist în măsura în care raportul față de media UE a Produsului Intern Brut pe locuitor depășește 60%. În concordanță cu evoluțiile economice explicitate în acest Program, convergența reală a României va ajunge în anul 2018 la circa 65%, existând perspectiva ca, la orizontul anului 2020, Produsul Intern Brut pe locuitor la PCS din România să reprezinte 71% din media europeană", se mai arată în document.

Guvernatorul Băncii Naționale a României a declarat recent că, pentru a adopta euro la 1 ianuarie 2019, România trebuie să intre în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) la 1 ianuarie 2016, pas pentru care țara noastră nu este încă pregătită.

"Tehnic, data țintă pe care am stabilit-o, la nivel verbal, presupune intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) la 1 ianuarie 2016. Participarea la acest mecanism, în intervalul de minimum doi ani, (...) reclamă și un anumit nivel de dezvoltare a economiei. (...)
Am în vedere, în primul rând, eliminarea surselor de inflație reprimată, relevant în acest sens fiind exemplul privind finalizarea liberalizării pieței energiei, deficite cvasifiscale de tipul celor care rezultă din restructurarea întreprinderilor de stat și alte surse de presiuni bugetare viitoare date de cheltuielile pentru infrastructură", a declarat, miercuri, 29 aprilie, Isărescu într-un seminar referitor la riscul de țară.

De asemenea, el a reamintit că BNR mai are nevoie de un an, un an și jumătate pentru încheierea procesului de aliniere a ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) la nivelul din Uniunea Europeană, de 2%, având în vedere că banca centrală are o abordare graduală în acest sens din cauza impactului potențial asupra cursului de schimb.

"Acesta este încă un motiv pentru care intrarea în ERM II în 2016 și, pe cale de consecință, trecerea la euro în 2019 sunt obiective foarte ambițioase", a subliniat guvernatorul BNR. În opinia sa, pentru România, asumarea unei date țintă este o ide bună, dacă acționează ca un catalizator pentru toți factorii care trebuie să contribuie la realizarea acestui obiectiv. "Dar dacă data țintă devine nerealistă sau angajamentul formal nu este însoțit de un plan de acțiuni intermediare concrete și clar definite, credibilitatea procesului de adoptare a euro este pusă la îndoială și își pierde valențele pozitive", a avertizat Isărescu.