Links Sitemap Business Linker Sitemap

BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an

623 afisari
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 9 ianuarie 2018. De asemenea, BNR a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3% pe an, de la 2,75% pe an.
O altă hotărâre vizează păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Potrivit comunicatului BNR, rata anuală a inflaţiei a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului IV 2017, urcând în octombrie la 2,63 la sută, de la 1,77 la sută în septembrie, şi la 3,23 la sută în noiembrie, nivel inferior limitei de sus a intervalului de variaţie al ţintei, dar mai mare decât cel prognozat.

Creşterea preţurilor bunurilor şi serviciilor destinate consumului a fost cvasigenerală, aproape toate componentele IPC contribuind la accelerarea inflaţiei. Evoluţia a fost determinată, cu precădere, de factorii de natura ofertei, principala influenţă aparţinând preţurilor administrate, ca urmare a creşterii tarifului energiei electrice, precum şi preţului combustibilului, în contextul majorării accizei la carburanţi şi a cotaţiilor internaţionale ale petrolului.

Aportul componentei CORE2 ajustat a fost de asemenea important, în condiţiile în care rata anuală a acesteia a avansat rapid, de la 1,82 la sută în septembrie la 1,95 la sută în octombrie şi la 2,3 la sută în noiembrie. Pe lângă influenţele externe manifestate pe segmentul produselor alimentare procesate, accelerarea inflaţiei de bază a reflectat presiunile inflaţioniste decurgând din poziţia ciclică a economiei şi din dinamica costurilor salariale unitare, precum şi efectele comportamentului cursului de schimb al leului.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi-a consolidat valoarea pozitivă până la 1,0 la sută în noiembrie 2017 (0,7 la sută în octombrie), de la 0,4 la sută în luna septembrie; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a crescut la 0,9 la sută în noiembrie 2017 (0,6 la sută în octombrie), de la 0,5 la sută în luna septembrie.

Creşterea economică în trimestrul III 2017 a continuat să se accelereze semnificativ, peste aşteptări. Dinamica anuală a PIB real a atins nivelul de 8,8 la sută (de la 6,1 la sută în trimestrul anterior). Determinantul acestei evoluţii l-a constituit consumul gospodăriilor populaţiei (8,2 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a crescut considerabil, până la 12,3 la sută, de la 7,3 la sută în trimestrul anterior. Un aport pozitiv semnificativ a revenit - pentru prima dată în ultimele şase trimestre - formării brute de capital fix (2,3 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a atins 8,8 la sută.

Contribuţia exportului net la evoluţia PIB şi-a dublat valoarea negativă (la -1,2 puncte procentuale), pe fondul decelerării mai puternice a dinamicii anuale a exporturilor de bunuri şi servicii în raport cu cea a importurilor; un aport negativ a fost adus şi de variaţia stocurilor (-0,7 puncte procentuale).

Din perspectiva ofertei, creşterea PIB a avut o susţinere cvasigenerală. Sectorul terţiar a continuat să aibă cea mai importantă contribuţie, urmat de agricultură, care a consemnat cel mai înalt nivel de creştere din ultimii patru ani.

Datele statistice aferente lunii octombrie 2017 relevă accentuarea tendinţei ascendente a producţiei industriale înregistrate de-a lungul întregului an şi menţinerea ritmurilor înalte de creştere a activităţii din comerţ şi servicii, pe fondul prelungirii condiţiilor stimulative înregistrate pe piaţa muncii şi la nivelul politicii veniturilor. Deficitul comercial şi-a continuat evoluţia nefavorabilă, cumulând în primele 10 luni 9,4 miliarde euro, valoare superioară celei corespunzătoare întregului an 2016.

În trimestrul IV 2017, condiţiile monetare reale şi-au atenuat uşor caracterul acomodativ (în condiţiile creşterii semnificative a cotaţiilor relevante ale pieţei monetare interbancare).

Creditul acordat sectorului privat şi-a încetinit doar marginal ritmul anual de creştere în primele două luni ale aceluiaşi trimestru (6,8 la sută în noiembrie), dinamica sa fiind susţinută în principal de componenta în lei şi de segmentul populaţiei. Ponderea creditului în lei s-a majorat până la 61,8 la sută în total credit, evoluţie care certifică şi asigură o mai bună transmisie a politicii monetare.

Cele mai recente evaluări relevă perspectiva continuării creşterii ratei anuale a inflaţiei în lunile următoare determinată în principal de factori de natura ofertei, precum şi de presiunile în creştere ale factorilor fundamentali, care se suprapun în primele luni din 2018 efectelor de bază inflaţioniste asociate reducerilor şi eliminărilor de impozite indirecte şi scăderilor de preţuri administrate.

Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei provin în principal din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, volatilitatea preţului internaţional al petrolului şi ritmul expansiunii economice a zonei euro şi pe plan global, inclusiv în condiţiile unei normalizări lente a politicilor monetare ale băncilor centrale majore. (AGERPRES)

"Pe baza acestor evaluări, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an de la 1,75 la sută pe an; totodată, a decis majorarea la 1,00 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi creşterea ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3,00 la sută pe an", se arată în comunicat.

De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administraţie subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice şi progresul reformelor structurale sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse.

BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune, au mai precizat oficialii băncii centrale.

S-ar putea să îți placă:


COMENTARII:
Fii tu primul care comenteaza