Links Sitemap Business Linker Sitemap

AURELIAN DOCHIA: 'Riscăm să nu mai avem aproape deloc sistem financiar-bancar'

712 afisari
Scandalul început încă de la finalul anului trecut între Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi bănci pare să se amplifice, ministrul de resort Eugen Teodorovici invitându-l pe Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu la sediul MFP, ca să răspundă la unele întrebări. Anterior, prim-viceguvernatorul băncii centrale trimisese Ministerului de Finanţe o scrisoare în care avertiza că, într-un scenariu negativ cum ar fi aplicarea "taxei pe lăcomie", nicio instituţie de credit nu va mai fi profitabilă.
Declaraţii şi ieşiri publice de genul celor făcute de Eugen Teodorovici au un substrat politic, pentru că se încearcă să se transmită către cetăţeni că exis­tă un complot al băncilor şi că din această cauză Guvernul nu îşi poate îndeplini promisiunile, este de părere economistul Aurelian Dochia, care ne-a spus că se aşteaptă ca aceste tipuri de declaraţii să continue.

Reprezentanţii BNR nu au dorit să comenteze pe subiect, astăzi urmând să aibă loc un briefing de presă al Guvernatorului pe tema dobânzii cheie, în care va răspunde şi întrebărilor presei.

Şeful Finanţelor a spus, duminică seara, într-o emisiune televizată: "Am să fac o invitaţie domnului guvernator să vină la Ministerul de Finanţe. Dânsul n-a mai fost cred că de mulţi ani de zile pe la Finanţe. Am tot fost eu anul trecut şi în cadrul unor şedinţe oficiale, dar şi în discuţii bilaterale. Acum o să-l invit eu la Finanţe, alături de preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi împreună vor trebui să-mi răspundă la nişte întrebări tocmai pentru a evita situaţiile care se întâmplă azi în zona sistemului bancar. Să îi ascult dacă mai au şi alte doleanţe, dar să pun şi eu nişte întrebări la care vreau să am şi câteva răspunsuri.(...) Cred că este momentul ca domnul guvernator să vină şi la Finanţe şi să discutăm deschis. Pentru că aud din piaţă, în ultimele zile, de când a apărut Ordonanţa 114/2018 (n.r. privind unele măsuri fiscal-bugetare) că sunt presiuni agresive din partea Băncii Naţionale - eu sper să nu fie adevărat - către bănci, pentru a nu se scădea ROBOR".

Indicele ROBOR la trei luni, în func­ţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a scăzut constant, în acest an, ieri ajungând până la 2,94% de la 2,97% vineri, potrivit BNR.

Suntem la început de an şi, în astfel de momente, piaţa este destul de slabă, iar băncile nu au nevoie de lichidităţi, apreciază Aurelian Dochia, considerând că acesta este motivul principal pentru scăderea ROBOR.

"Mă uit în istorie şi, peste tot unde un Guvern a început un război împotriva pieţelor financiare sau de altă natură, a fost un război destul de păgubos. În multe ţări există această atitudine ostilă faţă de acest sistem financiar", a completat domnul Dochia.

Duminică seara, Eugen Teodorovici a mai spus, printre altele, potrivit Agerpres, că ROBOR este stabilit de zece dintre cele 35 de bănci existente pe piaţa noastră: "Aceste zece bănci sunt cele care cotează zilnic, afişează dobânda la care se împrumute între ele în limita a 5 milioane de lei. Se dă la o parte cea mai mică şi cea mai mare dintre dobânzile afişate şi din media aritmetică a celor opt rămase rezultă ROBOR. De ce nu se face la tranzacţii? De ce să faci la cotaţiile tale ca bancă media aritmetică şi la tranzacţiile făcute la dobânzi? (...) Banca Naţională are o abordare foarte conservatoa­re. Niciodată nu vrea să rişte. Bun, nimeni nu spune să rişti, că eşti bancă centrală, dar totuşi anumite elemente trebuie să fie analizate şi schimbate. Spuneam de ROBOR. Hai să admitem că cea mai mare dobândă dintre cele opt rămase este pusă acolo aşa, ca să crească media ROBOR! Şi mă întreb şi eu - şi o să facem o verificare - dacă acea bancă cu cea mai mare dobândă s-a împrumutat sau nu? Sigur nu! Acea bancă a luat împrumut de la banca cu cea mai mică dobândă? Sigur da".

Eugen Teodorovici a mai spus: "O bancă este obligată să facă provizioane. Dă un împrumut unei firme şi consideră că este un împrumut în risc, contagios. Face provizionul de 100%. Poate să facă şi parţial şi total. Intră tot - principal, dobânzi, comisioane, absolut tot poate să includă în acest provizion, care este deductibil. Cu alte cuvinte, dacă nu se întâmplă nimic, sau dacă se întâmplă ceva, banca îşi deduce din profit acea cheltuială. Eu aş putea să spun invers, ca stat. Nu cumva mai bine facem invers? Hai să ne gândim că nu este nevoie să-ţi deduc aceste cheltuieli! Tu eşti nevoit să faci acest provizion. Poate nu trebuie să-ţi deduc această cheltuială. Lasă-mă pe mine, ca stat, să-ţi încasez impozit pe profit pe acea sumă care nu se constituie ca pierdere şi dacă apare ceva pes­te un an, doi trei sau şapte, atunci vin eu, stat, şi reglez din ceea ce ar fi trebuit să pui tu ca provizion. Cam trei miliarde de lei pe an, cam în zona asta se învârt, numai aici. Este un mic exemplu".

Oficialul a menţionat că au fost făcute o serie de presiuni pentru oprirea acestei ordonanţe, inclusiv din partea unor ministere.

• Dochia: "Probabil că idealul de a avea sistem bancar exclusiv românesc şi pe care mulţi îl susţin se va împlini"

Scrisoarea lui Florin Georgescu adresată MFP, scrisă în urma testelor de stres efectuate anul trecut aspura băncilor de la noi subliniază: "Pe datele valabile pentru octombrie 2018, «taxa pe lăcomie» aplicabilă întregului sector bancar s-ar cifra la aproximativ 3,4 miliarde lei (dintre care aproximativ 3 miliarde de lei ar afecta instituţiile de credit, persoane juridice române).

Având în vedere că această taxă ar urma să se aplice, începând din anul 2019, pentru estimarea unui impact direct, de primă rundă, asupra profitabilităţii şi solvabilităţii instituţiilor de credit persoane juridice române, s-a pornit de la rezultatele aferente ultimilor doi ani din cadrul exerciţiilor de tes­tare la stres (exerciţiu care acoperă orizontul de timp ianuarie 2018 - decembrie 2020).

Referitor la rezultatele testelor de stres, Aurelian Dochia ne-a explicat: "Dinamica creditării, care este sursa principală de venituri pentru bănci, se temperează, în condiţiile în care creşterea economică este prognozată să încetinească, pentru că aproape toate prog­nozele arată că avansul economic în 2019 şi 2020 va fi mai mic decât cel de până acum, ceea ce înseamnă că se va relaxa şi creditarea, iar veniturile băncilor nu au cum să crească. La acest lucru se adaugă scenariile negative, create de ultimele reglementări fiscale şi de proiectele legislative din Parlament. Aşa cum am spus de mai multe ori, riscăm ca, de la situaţia în care avem cel mai slab dezvoltat sistem financiar-bancar din UE să ajungem la situaţia în care să nu mai avem aproape deloc sistem financiar-bancar, pentru că, în aceste condiţii, multe bănci nici măcar nu pot să spravieţuiască. Aceste teste de stres presupun ca acţionarii să aducă permanent capital ca să menţină băncile pe linia de plutire fără să aştepte niciun venit în schimb, iar acest fenomen nu este viabil".

În opinia domnului Dochia, nu este exclus nici scenariul în care să avem ieşiri de investitori din piaţa bancară, falimente, închideri de bănci, dacă tendinţa actuală se consolidează şi se confirmă. "Probabil că idealul de a avea sistem bancar exclusiv românesc şi pe care mulţi îl susţin se va împlini", a conchis domnia sa.

S-ar putea să îți placă:


COMENTARII:
Fii tu primul care comenteaza